Cum a intoxicat propaganda nazistă România

Atunci cand generalul Ion Antonescu a semnat in Berlin, la 23 noiembrie 1940, aderarea Romaniei la Pactul tripartit, opinia publica romaneasca era puternic bulversata: in doar cateva luni (iunie-septembrie), iluzia Daciei Felix se spulberase brutal.

• Singura relatare „de la fața locului” dezvăluia data exactă în care orașul Pompeii a fost distrus
• Arheologii chinezi au dezgropat o armură excepțională din 6.000 de solzi. Cui a aparținut?

Romania Mare a devenit brusc foarte mica prin pierderea Ardealului de nord in favoarea Ungariei, a Basarabiei si Bucovinei in favoarea URSS si a Cadrilaterului in favoarea Bulgariei; atotputernicii aliati si garanti traditionali fie fusesera infranti umilitor (Franta), fie erau in mare dificultate (Marea Britanie); trupele misiunii militare germane intrasera in tara care isi schimbase peste noapte (6 septembrie 1940) conducatorul si regimul politic. Nimic nu mai era ca inainte.

Chiar si in aceste conditii de nauceala generala, nu a fost deloc simplu pentru propaganda germana sa cucereasca, daca nu simpatia, atunci macar neutralitatea opiniei publice de la noi. De la Cuza incoace, chiar daca aveau o dinastie de origine germana, romanii se atasasera profund de Franta (bibliotecile erau pline de carti frantuzesti; cele nemtesti sau englezesti erau ceva mai rare) si apoi cu Anglia, pe care le priveau drept aliati naturali, tot asa cum Germania (si fosta Austro-Ungarie inghitita de cel de-al Treilea Reich) era eternul rival impotriva caruia luptase in Primul Razboi Mondial si care tocmai ii impusese cu forta rapturile teritoriale ale Dictatului de la Viena si ale Tratatului cu Bulgaria, de la Craiova.

Cu toate ca generalul Ion Antonescu nu inceta sa transmita natiunii romane insistente si patetice mesaje privind increderea si sprijinul de care se bucura din partea marelui Fuhrer, romanii continuau sa asculte BBC-ul, fiind mult mai dispusi sa-l creada pe Churchill decat pe Hitler. Era dificil sa-i convingi pe romani de simpatia sau de bunele intentii ale germanilor, pe care-i batusera la Marasti cu doar doua decenii in urma, dupa ce le inselasera asteptarile denuntand tratatul secret de alianta din 1883. In plus, actiunile autonome de dupa 1940 ale Grupului Etnic German si ale Partidului National-Socialist German din Romania creau ingrijorare si nemultumire, la fel ca si „politica tacerii” fata de Ungaria, impusa tot de Berlin.

In aceste conditii, una dintre principalele obiective ale propagandei germane in Romania era contracararea celei britanice, pentru a preveni astfel o desprindere din Axa.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 23 noiembrie:

1710 – A început a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova, care va dura până în iulie 1711.

1864 – S–a înfiinţat la Bucureşti Muzeul Naţional de Antichităţi, având în colecţie piesele Tezaurului de la Pietroasa; muzeul a devenit din 1990 Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române.

1887 – S–a născut actorul de teatru şi film Boris Karloff, celebru prin interpretările sale din filmele de groază: „Frankenstein”, „Mr. Wong” (m. 2 februarie 1969).

1893  – S–a născut Arthur Marx (zis Harpo), actor de film din genul burlesc: “Supă de raţă”, “O noapte la Casablanca” (m. 28 septembrie 1964).

1905 – S-a născut criticul literar Petru Comarnescu, memorialist, traducător; autorul unor valoroase monografii de artişti români şi străini şi iniţiatorul grupării „Criterion” din care făceau parte M. Eliade, M. Vulcănescu, C. Noica (m. 27 noiembrie 1970).

1905 – S-a născut actorul Nicolae Sireteanu: „Pasărea furtunii”, „Răsună valea”, „Pisica de mare” (m. 1963).

1923 – A încetat din viaţă scriitorul Urmuz (Demetru Demetrescu-Buzău), considerat precursor al suprarealismului (n.17 martie 1883).

1976 – A încetat din viaţă scriitorul francez André Malraux: „Condiţia umană” (n. 3 noiembrie 1901).

1997 – România şi Ungaria au fost admise în Consiliul Uniunii Europene ca membre cu drepturi şi obligaţii depline în domeniul educaţiei, instruirii şi tineretului.

2002 –  A avut loc vizita preşedintelui SUA, George W. Bush, la Bucureşti. Preşedintele Bush şi-a început discursul rostit în faţa mulţimii adunate, în Piaţa Revoluţiei, adresând României invitaţia de a adera la NATO şi urându-i bun venit în Alianţă. „Cu mândrie vă invităm să aderaţi la NATO, această măreaţă alianţă a libertăţii. (…) Urăm bun venit României în NATO”, a afirmat şeful administraţiei SUA, adăugând că alianţa dintre România şi SUA va fi una de durată.

2006 – A decedat fostul spion rus Aleksandr Litvinenko, după ce a fost otrăvit cu poloniu.

2011 – A încetat din viaţă soprana catalană Montserrat Figueras, a participat la înfiinţarea ansamblurilor Hesperion XX, La Capella Reial de Catalunia şi Le Concert des Nations; a primit marele premiu decernat de Nouvelle Académie du Disque şi de Académie Charles-Cros; a fost desemnată „Artist pentru Pace”, alături de Jordi Savall (n. 15 martie 1942)